Thursday 17 December 2009

Dupa 20 de ani


In urma cu 20 de ani, timisorenii incepeau ceea ce a facut ca astazi sa se numeasca "libertate". Au crezut in ideea aceasta, au dorit-o pentru copiii lor si au murit pentru ea.

Astazi, avem libertatea sa ne fracturam mainile sub greutatea gentii LV, plimbandu-ne Ugg -urile pe Dorobanti; avem libertatea de a fura unul de la altul si de a-i considera pe cei cititi "niste tocilari"; suntem liberi sa aruncam orice punga, rest de mancare sau tigara direct pe strada; avem din plin libertatea sa nu calcam prin muzee sau vernisaje si sa incingem micu' direct in balcon; avem un cu totul alt set de valori. Multi nici nu stiu ce s-a intamplat acum 20 de ani si altii, si mai multi ( din pacate ) nici nu vor sa stie sau le este indiferent. Oricum, dupa 20 de ani, 110 familii plang, iar cei care au tras scriu carti despre acea perioada...

Ce tin eu minte despre seara aceea?

Eram in bucataria mea veche si tataie al meu imi dadea sa mananc din canuta cu cei 7 pitici - un ou fiert. Mama era foarte agitata ( eu credeam pe atunci ca era agitata pentru ca vroia sa vorbeasca cu Mos Craciun si nu il gasea), iar tata nu era acasa, desi era seara. La un moment dat au inceput sa luceasca stelutele pe cer si sa se auda artificii. M-am ridicat pe varfuri si m-am prins cu buricele degetelor de usa de la bacon ca sa le vad mai bine. Auzeam zgomotul pe care il faceau si vedeam din cand in cand cum se lumina cerul. Mama era din ce in ce mai agitata si pentru o fractiune de secunda am simtit ca ceva este in neregula; m-am uitat la ea cu niste ochi mari si intrebatori, dar mi-a zambit duios si mi-a spus "da, mami, artificiile!". Ceva mai tarziu a venit si tata acasa, iar dupa ce m-a ridicat in brate "pan'la cer" a imbratisat-o si pe mama.

Acum 9-10 ani am aflat ca artificiile erau zgomotele facute de focurile trase de pe blocurile din jur, lumitele erau scanteile, iar tata era plecat "la revolutie". Mama era agitata pentru ca nu stia cum sa il vada pe tata mai repede acasa. In zilele ce au urmat, tata nu a mai plecat, iar eu am privit fascinata in continuare artificiile si luminitele.

1 comment:

Corina said...

o explicatie demna de 3 ani, aia cu Mosu', mi se pare corect :)
pe la noi a fost liniste la Revolutie, eu imi aduc aminte doar sentimentul clar ca se intampla ceva, si ca prezentatorii de la TVR aveau niste banderole negre pe maneca. era dubios de liniste, avand in vedere ca Targovistea e acum oras martir, stim noi de ce.