Thursday 29 October 2009

The True Horror

oare cu ce se poate scoate copacul din fundul ei? zic si eu ...



ah, si, bineinteles ca suntem o tara in care monica gabor este vedeta, pardon columbeanu

Tuesday 27 October 2009

Saturday 24 October 2009

Emotie prin imagini si muzica


Asta seara mi-am schimbat conceptia despre filmele mute. Filmul care mi-a reorganizat intreaga perceptie asupra acestor creatii ale cinematografiei timpurii a fost "Sunrise: A song of two Humans" a lui Friedrich Wilhelm Murnau.
Filmul dateaza din 1927 si totusi te captiveaza de la inceput si pana la sfarsit. Eu nu mi-am dat seama cand s-au scurt cele aproape 100 de minute , iar Karol Beffa a fost extraordianar.
Un film alb-negru, mut - doar imaginile lui Marnau si muzica lui Beffa m-au facut sa rad sau sa plang si sa raman cu ochii fixati asupra povestii ce se derula in fata mea. O sala unde nu mai conta nici cine este ministrul culturii, nici cine este presedintele Brd Fond de Pensii, nici cine este Ioana. Pur si simpul, eram cativa oameni fascinati de viata celor doi indragostiti care isi impartaseau momentele de bucurie, de tristete, de resemare, de pasiune sau de teama cu noi, oamenii secolului XXI, care nu mai cred in inocenta si puritatea dragostei adevarate.
Nu a contat nici macar numele celor doua personaje, ci modul in care El isi redescopera jumatatea in persoana ei, mama copilului sau si partenera sa de viata pentru eternitate; felul in care Ea il iarta pentru fiecare greseala si chiar daca sufera din cauza lui, gaseste totusi puterea sa il inveleasca si sa il sarute de noapte buna. Cei doi se regasesc, iar dragostea iese din nou la suprafata inconjurandu-i si facadu-i sa adoarma zambind, in mijlocul furtunilor.
Te uiti la film si traiesti cu sufletul la gura povestea celor doi si uiti ca pe scena, in fata ta, Karol Beffa iti expune partea nevazuta a acestei minuni; degetele lui ating clapele pianului negru, lucios si la fiecare atingere pe care mainile lui o fac, sunetul se imbina perfect cu imaginile peliculei bicolore, uzata de trecerea timpului.



Google-ing music



pentru fetele in rochii albastre

Thursday 22 October 2009

Ce inseamna sa fii "fericit"?


Cat de usor poti sa faci pe cineva fericit? O dicutie intre doi amici foarte, foarte buni:


MiHAI: ceaci?
ME: bene
MiHAI: iauzi
ME: de la munci agricole
MiHAI: dc faci asa bine?
ME: tu?
MiHAI: eu nu asa bine k tine
MiHAI: nu am dc sa zic ca fac bine, dar nu sa intamplat nimic in plus k sa zic ca fac rau
ME: uof
ME: as vrea sa zici si tu ca faci bine
ME: f bine chiar
MiHAI: mdah
MiHAI: sami treaca raceala
MiHAI: sa imi termin d scos cele 2 masele d minte
MiHAI: sa termin cu nebunia d la serviciu si facultate
MiHAI: sa apuc si eu sa dorm mai mult
MiHAI: sa gasesc si eu p cineva dornic sa iasa cu biclele in weekend
MiHAI: si sa gasessc o fata dragutza ptr nevoi personale
MiHAI: si apoi o sa iti spun chiar k sunt happy
ME: si cum pot sa te fac fericit?
ME: iti aduc un fervex
ME: iti semnez fisa de concediu de odihna
ME: iti scot alrma de la ceas
MiHAI: am luat, mia trecut momentan
ME: si merg cu tine cu bicicleta?
MiHAI: dar acu beau bere rece
MiHAI: si nuj cum o sa ma trezesc maine
MiHAI: stii tu sa mergi p bicicleta?
ME: stiu sa fac o multime de chestii
ME: role bicla inot
ME: remember/.
ME: ?

Tuesday 20 October 2009

Multumesc pe aceasta cale


VECINILOR MEI pentru faptul ca de 5 ani de zile ma stimuleaza incontinuu sa fiu o soferita din ce in ce mai buna; pentru ca in fiecare seara in care ajung acasa ei imi lasa doar strictul necesar ca si spatiu de manevra pentru a efectua gararea cu spatele - se pare ca sunt asa de buni vecini incat mi-au masurat masina si, pun pariu ca, exact inainte sa ajung acasa, imi aranjeaza "decorul" asa incat sa fiu stimulata la maxim. Le multumesc din suflet pentru ca asa am devenit experta ( nu, nu am de ce sa fiu modesta ) si pentru ca acum sunt absolut sigura de faptul ca pot parca in orice conditii, oricand, dintr-o singura miscare.
Le mai multumesc vecinilor mei si pentru faptul ca in fiecare dimineata imi astern un adevarat covor pana la masina, fie masina personala, fie a RATB ului; ma simt ca un superstar si ma uit stinghera dupa eventualii paparazzi. Conteaza ca acest covor este compus din coji de seminte? Nu, nu sunt pretentioasa...
De asemenea as dori, pe aceasta cale, sa le multumesc din suflet ca au grija toata noaptea de masinutza mea si ca stau sprijiniti de ea, ca o folosesc pe post de bar. Nu, nu trebuie sa se deranjeze sa isi ia sticlele de langa rotile masinii, e destul ca nu le-au lasat pe capota.
Nu in ultimul rand, as dori sa le multumesc extrem de mult pentru ca seara imi spun povesti interminabile ( ca tot spuneam acum cateva zile ca imi plac povestile ) despre fotbal, femei usoare si despre cat de mult muncesc ei; in special as dori sa le multumesc vecinilor pentru ca desi a venit frigul ei isi continua povestile, iar aceasta activitate nu este sezoniera.

As dori sa le multumesc si celor de RADET/APA NOVA ca m-au facut sa apreciez calitatea celor 2 paturi de lana pe care le am de la bunica si pentru ca ma ajuta sa ma intorc in trecut; multumesc din suflet ca de o saptamana imi fac baie la ibric, ca piticul din poveste.

Monday 19 October 2009

Buna seara, ati sunat la HelpME LINE


Mama obisnuia sa imi spuna ca nu trebuie sa judeci un om dupa cum esti tu...si totusi facem asta in fiecare zi, mai mult sau mai putin.
Intri in fiecare zi in contact cu tot felul de persoane; de la badarani de cea mai joasa speta pana la oameni delicati, nobili si respectuosi, cu care ai vorbi 100 de ani de acum inainte. Fiecare are o poveste si daca asculti cuvintele rostite, inflexiunile vocii si modul in care ti se adreseaza aproape ca iti poti crea o imagine a interlocutorului tau. Pe unii ii placi, te fac sa zambesti, pe unii i-ai expedia (de tot si pentru totdeauna).
Ajungi sa ii recunosti pe cei linistiti si calmi si stii deja cand vorbesti cu un coleric; stii acum sa ii explici fiecaruia situatia cu care se confrunta, il faci sa inteleaga si simti ca ai facut o diferenta; simti ca acea persoana a aflat un lucru sau si-a explicat un eveniment; aproape ca simti cum sentimentul de multumire razbate.

Dar...

Cum te simti cand vorbesti cu cineva si iti dai seama cat de disperata este situatia in care se afla, dar tu nu ai cum sa il ajuti si, din contra, cu fiecare cuvant si explicatie pe care o dai simti ca infigi cutitul mai adanc si mai adanc si ...mai adanc. Vezi cutitul, plinde sange, parca iesind pe partea cealalta si atunci cuvintele par un mijloc sadic de a produce rani...Daca ai putea, ai da de la tine si ai face asa incat sa nu mai sufere. Parafrazand o reclama, ai vrea "sa ii iei durerea cu vocea".
Nu poti si te simti neputincios. Acum tu esti, intr-un fel sau altul cel care a ucis spiritul persoanei in cauza.
Merita? Ai vrea sa nu mai apesi butonul si sa nu mai auzi urmatoarea poveste...

Daca as avea o putere de super-erou as vrea sa ii pot usura pe oameni de poverile vietii si de necazurile de care se lovesc. Poate fi un cliseu, dar este dorinta mea si o voi pastra inchisa undeva, acolo, inauntrul meu...Pana atunci voi apasa "butonul" in continuare: "Buna ziua..."

Sunday 18 October 2009

Povesti de adormit copiii

Am vazut o scena fantastica astazi, intr-un film. Tatal grijuliu si plin de dragoste, asezat pe marginea patului, cu maseluta fetei lui in mana ii spunea povestea "zanei maseluta". Cand termina de spus povestea urmeaza cea mai tare reformulare a unei povesti pe care am auzit-o vreodata:

"Deci, tati, stai sa vad daca am inteles bine povestea - adica o sa vina o ciudatenie mare si urata la mine in camera, in timp ce eu dorm si o sa imi fure toti dintii din gura ca sa imi lase in loc cativa centi? Nu, multumesc, prefer sa nu vina!" si scoate tacticos dintele pe care tatal i-l pusese sub perna.

***

Mi s-a parut un raspuns foarte tare si ma gandeam cati dintre copiii din ziua de azi mai stiu povestile "Scufitei rosii", "Albei ca zapada si cei 7 pitici" sau a "Cenuseresei"; reformuland, pe cati dintre copiii din ziua de azi ii mai bucura sa asculte astfel de povesti atunci cand merg la culcare?
Eu una stiu ca nu m-as satura de povesti. Daca ar sta cineva pe marginea patului meu, in fiecare seara si mi-ar spune cate o poveste as fi cea mai fericita "fetita" din lume.

I don't miss missing you

Claudia ex Candy a scos si ea o melodie reusita, in sfarsit. Imi place ca melodie si chiar ca si versuri in ciuda faptului ca este trista; trista, dar frumoasa:


Claudia - Don't Miss Missing You

Georges Hobeika

Este un designer libanez care face niste haine exceptionale.
Cum am aflat? Ma plictiseam odata acasa si butonam cu inversunare telecomanda. De obicei trec destul de repede peste posturile dedicate femeilor; euforia sau fashion tv nu exista in vocabularul meu. Tot butonand asa, am facut ce am facut si am selectat chiar fashion tv - ul.
Prima data m-a atras muzica; nu imi venea sa cred cat de bine suna. In momentul acela curiozitatea a fost mai mare decat repulsia mea fata de "canalele" respective si am ramas tintuita, cu telecomanda in mana, urmarind spectacolul.
Fotomodelele invaluite de niste materiale superbe au inceput parca sa danseze pe podium in colectia Haute Couture Georges Hobeika.
A fost dragoste la prima vedere:


Saturday 17 October 2009

Mi-e dor...


...sa rad din inima, sa rad din orice tampenie pana ma doare stomacul de atata ras;
...sa citesc o carte buna;
...sa citesc o revista "pentru femei" cu articole care nu se refera la modalitati de a-l insela pe El;
...sa dansez o noapte intreaga pe tocuri fara sa imi pese ca maine nu voi mai putea pasi;
...sa ma joc afara, in zapada cu prietenii din copilarie;
...sa il trisez pe frate-miu la monopol si sa ma uit nevinovata la el "eu, nu te-as insela niciodata";
...sa lenevesc in pat, sub patura si sa ma uit la filme o zi intreaga, fara sa trebuiasca sa fac ceva;
...sa fac poze cu prietenii, in cele mai zapacite ipostaze;
...sa intru seara pe MIrc :);
...sa vorbesc la D500-le meu;
...sa merg cu rolele prin parc;
...sa mananc o ciocolata intreaga;
...sa ascult Cd-ul "Mended";
...sa pierd noptile vorbind cu corina la telefon ( apropo, trebuie sa ii multumesc pentru ideea pe care mi-a dat-o cu acest post );
...de Mos Craciun!

Muzica pentru sufletul meu 3



sau altfel spus:

Just try to break me
Take everything away
Just try to shake me
Out of my place

Nothing’s created
And nothing is destroyed

Just try to tame me
You’ll never find a way
There’s no containing
A moment to brake

Nothing’s created
And nothing is destroyed

Take it away
I’ll never give this up
(Throw it away)
We’re all made of love
(There isn’t a way)
We’re all made of love

Just try to save me
There’s nothing you can change
There’s no explaining
And no one to blame

Nothing’s created
And nothing can destroy

I’ll never give this up
We’re all made of love
We’re all made of love

Take it away
I’ll never give this up
(Throw it away)
We’re all made of love
(There isn’t a way)
We’re all made of love