Doar Ea

Vesela, frumoasa, desteapta si tandra...Mereu in cautarea perfectiunii, dar mereu pusa pe glume, facea intotdeauna ce vroia. Culmea e ca nu gresea decat rar de tot atunci cand lua o decizie, indiferent de natura ei. Nu gresea nici atunci cand citea o persoana; nu puteai sa te ascunzi de ea sau sa o pacalesti cu nimic. Cu atat mai putin in legatura cu banii :)) mereu le tinea socoteala si evalua lucrurile cu o precizie elvetiana.

Mai mult de atat, niciodata nu a fost multumita de ce a avut si ce a realizat, dar in sensul bun. Cerea mult de la ea, mai mult si mai mult de fiecare data si cu fiecare lucru pe care il realiza era mai aproape de visele sale. Cerea mult si de la cei din jurul ei, dar niciodata mai mult decat acestia ar fi putut sa dea.

Avea o personalitate puternica, atat de puternica incat te facea sa te simti mic si inferior cateodata. Cred ca a fost cea mai apriga persoana pe care am cunoscut-o vreodata. Imediat lua foc atunci cand nu ii conveanea ceva si aproape mereu isi impunea punctul de vedere. Aceiasi pasiune o avea si pentru lucrurile pe care le facea. Niciodata nu a facut nimic in stilul "lasa ca merge si asa". Daca se apuca de un lucru il ducea la bun sfarsit si nu lasa nimic neterminat.

Iubea sa citeasca; ea mi-a pus in mana prima carte "Invitatie la vals" si de atunci nici ca am mai lasat cartile din mana. Adora sa se plimbe si mai ales sa conduca. Intr-o zi putea sa te ia cu ea sa iti bei cafeaua la Sinaia de dimineata, sa iei pranzul in Targoviste si desertul in Buzau si tot sa aiba timp pentru o mica sesiune de cumparaturi la Metro. Cand pleca la cumparaturi nu se intorcea niciodata numai cu lucrul dupa care a plecat, ci cu o intreaga colectie; pleca dupa o pereche de sosete si se intorcea acasa cu un frigider. Ii placea la nebunie sa danseze si, cand am fost la mare cu ea ultima data, incercau sa o agate baietii in discoteca.

Purta fuste scurte si avea doua gauri in urechea stanga. Purta numai pantofi cu toc si se imbraca mereu elegant. Nu puteam sa sufar cand se tundea scurt pentru ca avea un par superb prin care imi placea sa imi trec degetele.

Ii placea culoarea verde-praz si argintul. Daca purta aur purta numai aur alb. Avea grija de lucrurile ei ca de cele mai de pret nestemate si tinea la ordine mai mult decat isi poate inchipui cineva.

Mergea la servici, facea piata, lectiile cu noi si avea timp intotdeauna sa ne gateasca ceea ce ne placea cel mai mult. Mancarea ei era extraordinar de buna, chiar dak nu putea sa sufere sa isi petreaca ziua in bucatarie.

Vroa sa fie scoasa in oras, plimbata si rasfatata. Decat sa fie dusa la o crasma de cartier in fiecare zi, prefera sa mearga intr-un local luxos, o data la 2 luni. Nu putea sa sufere Fanta; ea mi-a dat prima data sa gust Bloody Marry si ii placea sa sarbatorim impreuna la cate o terasa fiecare reusita: a ei, a noastra.

Inainte de BAC m-a calmat cu o iesire la inghetata. M-a dus in cea mai luxoasa gelaterie si mi-a cumparat cea mai mare inghetata. Cand aveam vreun examen stia mereu sa ma incurajeze si sa ma calmeze: fie ca era un sms, fie ca ma suna inainte, fie ca ma pupa cand plecam spre el, dak spunea ea ca o sa fie bine, asa era. Dupa examene ma astepta mereu cate un rasfat.

Spunea mereu ce avea pe limba si nu ezita; nu ii putea suferi pe mincinosi si prefacuti, iar persoanele lase ii provocau dezgust.

Nu stia sa mearga pe bicicleta sau pe role, dar a tinut ca noi sa invatam. Ea m-a invatat sa merg cu patinele de gheata si ea m-a facut sa ma indragostesc de innot. Ii placea la nebunie vara si zilele calduroase, iarna era o corvoada si abia astepta sa se termine. Ii placea sa ne faca mici bucurii, sa ne aduca mici cadouri de prin delegatii si inainte sa plece undeva venea la noi in camera sa ne pupe si sa ne inveleasca, fara sa ne trezeasca. Cum de stiu asta atunci? Ma mai prefaceam si eu ca dorm din cand in cand pentru ca imi placea senzatia de siguranta si de dragoste pe care mi-o oferea.

Cand ma certam cu ea se lasa cu tipete si lacrimi, dar de fiecare data ne impacam si ma tinea in brate si ma pupa pana mi se opreau lacrimile. Cand gresea nu ii era frica sa isi ceara iertare si sa recunoasca greseala, chiar dak asta nu ii facea placere deosebita :)

Persoana mai activa ca ea nu am vazut. Se trezea dimineata de tot, isi bea cafeaua, fuma tigara si pleca, dar nu inainte sa se aranjeze si sa arate impecabil. Se intorcea seara, dar absolut intotdeauna avea timp sa vorbeasca cu noi despre orice, iar seara nu adormea pana nu citea macar un capitol dintr-o carte.

Ii placea sa stie tot si nimic nu o depasea. Vorbeam cu ea pe mess si ma surzea cu emoticonurile ei zgomotoase sau cu buzz-urile galagioase, atunci cand nu raspundeam.

Avea o vointa de fier si o ambitie extrema, iar tot ce facea, facea pentru noi...Nu a stiut niciodata ce este egoismul, ci numai dragoste si daruire.

Radea si ii straluceau ochii cand veneam acasa si o alintam: "muica, am venit"

Ea e mama si nimeni nu o va putea inlocui vreodata. In fiecare zi ma uit in oglinda si vad o parte din ea acolo. Zambesc pentru ca stiu ca in felul asta, ea este mereu cu mine si nu va pleca niciodata definitiv de langa mine...Dar, chiar si asa mi-e asa de dor de ea ca aproape mi se rupe sufletul cand ma gandesc ca nu o voi mai vedea vreodata...