Tuesday, 20 April 2010
Sunday, 4 April 2010
Nedrept

Doi ochi albastri, inocenti si veseli, un par blond fluturand in vand si o pofta nemasurata de viata, toate disparand intr-o clipa. "The Lovely Bones" este povestea unei fetite care este pe cale sa cunoasca momentele placute ale vietii, la cei 14 ani; si totusi, fara ca viata sa fie dreapta cu ea, inainte de primul sarut, inainte ca primul ei film sa fie developat, este ucisa.
Urmeaza o poveste de 2 ore in care Susie si familia ei nu reusesc sa constientizeze faptul ca a disparut si ca ea nu se va mai intoarce. Legatura tata - fiica, suferinta parintilor, a fratilor si nu in ultimul rand a ei, atunci cand isi da seama ca trebuie sa renunte la toate visele si planurile pe care le facuse, sunt surprinse cadru cu cadru.
Un film despre puterea de a trai dincolo de suferinta, de a putea sa renunti la trecut si sa privesti spre viitor - un film trist, o lectie de viata.
Thursday, 25 March 2010
Sunday, 21 March 2010
Fostul, Actualul, Viitorul
Incep sa cred ca agentiile de publicitate si directorii de creatie nu mai stiu ce sa inventeze in materie de slogan sau de fraze care "sa te prinda", sa te duca la raft. Lasand la o parte faptul ca in toate reclamele se canta, indiferent care este subiectul acestora si ca mereu exista o leguma care canta, o sticla, un telefon sau un smcheras gelat care canta despre pateu, am vazut o reclama recent la produsele Braun.
Ce mi-a atras atentia a fost sloganul de pe panou si anume : "Fostul nu te mai satisface, schimba-l cu Braun!"
Ei bine, eu atat am de zis, NORMAL CA FOSTUL NU MA MAI SATISFACE, de aceea el este FOSTUL si acum am altul !!!! cum sa il schimb pe fostul, cand prin definitie nu il mai am?! Poate ca ACTUALUL sa nu ma mai satisfaca si sa il schimb cu un Braun, dar FOSTUL e fost si dus e.
Sunt curioasa cati au mai observat aceasta eroare logico-lingvistica...in nici un caz cineva de la Braun, asta e clar.
Wednesday, 10 March 2010
Lost inside your head

"Shutter Island" este un cu totul alt film decat te astepti sa vezi - trailer - ul nu are nimic in comun cu povestea din spatele lui. M-am asteptat sa vad un film tipic, "de groaza" cu un spital de nebuni, la sfarsitul caruia protagonistul iese pe poarta cu o pusca pe umar si cu cladirea in flacari, in fundal.
Totusi, filmul regizat de Scorsese este o combinatie intre romanele lui Kafka si "The Secret Window"; pot spune cu usurinta ca este cel mai bun film psihologic pe care l-am vazut in ultima vreme. Nu este previzibil, dar este credibil si finalul este superb.
Chiar obsesiei personajului principal legata de lagarele naziste si crimele odioase care au avut loc in acea perioada da veridicitate povestii si ii aduce aerul tragic si intunecat.
O poveste care iti da de gandit si te aduce in fata celei mai grele alegeri: "sa traiesti o viata intreaga ca un monstru sau sa mori ca un om bun?". Ce faci atunci cand ai posibilitatea sa alegi intre real si fantezie?
Sunday, 28 February 2010
Tuesday, 16 February 2010
"Romania, te iubesc!"
Cu doua mentiuni:
- nu cred ca lovirea unei femei este justificata indiferent de situatie;
- tiganul tot tigan este indiferent de educatia primita si functia avuta.
Oricum, schimbul de palme este de vis:
- nu cred ca lovirea unei femei este justificata indiferent de situatie;
- tiganul tot tigan este indiferent de educatia primita si functia avuta.
Oricum, schimbul de palme este de vis:
Subscribe to:
Posts (Atom)

