Saturday 11 July 2009

Plus que ma propre vie


Cand eram mica obisnuiam sa uit de mine si ma pierdeam in romanele lui Alexandre Dumas si Paul Feval; odata ce deschideam cartea nu o mai puteam inchide pana cand "foamea" nu era satisfacuta. Dar povestea devenea din ce in ce mai captivanta odata cu fiecare pagina pe care o intorceam si timpul parca statea in loc.
Probabil de aici mi se trage viziunea pe care o am despre dragoste: roz, zambete, fericire, doua jumatati ale aceluiasi intreg - dragoste nemasurata, neconditionata si nelimitata, daca ar sa o caracterizez in doar trei cuvinte.

Da, inca mi se intampla sa plang la cele mai banale filme de dragoste si da, m-a absorbit cartea, mult prea populara deja, printre adolescenti "Twilight". Parerea mea este ca ultima carte din seria celor 4 este de departe cea mai frumoasa, cea mai intensa ca sentimente si....este exact povestea perfecta pe care fiecare dintre noi ar vrea sa o traiasca, fie ca recunoaste sau nu. Nu ma refer la fantezii cu vampiri sau varcolaci, ci pur si simplu la povestea de dragoste pura dintre un El si o Ea;


"Mai mult decat propria mea viata"


1 comment:

espritdesmots said...

Sa stii ca si mie mi s-a parut cea mai frumoasa carte din serie. Si recunosc cu putina roseata in obraji ca mi-a placut seria Twilight :)