Eram la sfarsitul clasei a 9a si prima iesire din tara; autocarul plin de fete si cativa baieti razleti. A fost o excursie pe care nu o voi uita pentru ca am avut parte de mici evenimente la fiecare colt de strada, la propriu spus.
Nici nu a parcat bine autocarul ca lumea a inceput sa se tina dupa noi: " are you from a model school?" - nu am inteles noi la inceput de ce toata lumea credea ca sutem fotomodele; dar incepand sa vizitam Londra ne-am dat seama ca englezoaicele erau de cel putin de doua ori mai mari ca noi ( fizic ma refer )...atunci am inceput noi sa capatam incredere in fizicul de "modele", asa ca am inceput sa fluturam genele sa obtinem un loc mai in fata la rand, sa ne serveasca chelnerul primele si alte mici alte avantaje de acest fel.
Eram in special un grup de 6 fete puse pe distractie, in vacanta de vara. Uneia dintre noi ii placeau motociclistii si cum la fiecare semafor se oprea cate unul si-a propus sa il agate fix pe urmatorul pe care il vede. Zis si facut; scrasnetul de roti si-a facut aparitia, ambreiajul motocicletei a fost bruscat imediat de posesorul ei iar fata noastra a inceput sa se indrepte vertiginos spre motociclistul proaspat stationat. El s-a indreptat in sa, si-a pus o mana in sold si s-a uitat prin "hubloul" castii sale la grupul nostru, dupa care tactiocos si-a scos casca. In acel moment, fana nr 1 al motociclistilor londonezi s-a intors brusc la 180 de grade si a intrat in primul magazin...nu vreti sa stiti ce fata avea motociclistul ALA.
A doua intamplare memorabila ma are pe mine ca protegonista...Era prima seara in Londra si citisem despre barurile si pub - urile de acolo, asa ca am strans grupul meu de fete si am ales un bar, la intamplare. Probabil ca a fost cea mai proasta alegere pe care puteam sa o fac....pentru ca din cele 5 cluburi aflate unul langa celalalt, eu am ales fix pub - ul pentru persoane cu orientari spre acelasi sex. A fost o experienta interesanta....banuiesc ca puteam alege pub - ul suporterilor lui Arsenal si eu sa tip in gura mare ca tin cu Chelsea. Deci intotdeauna se poate mai rau !
A treia intamplare a fost cea mai amuzanta dintre toate....eram deja de o saptamana in Londra si ne obisnuisem sa vorbim de toata lumea din jurul nostru si sa facem misto de ea, in romana bineinteles. Asa am intrat noi sa mancam de pranz intr-un mic restaurant cu specific italian. Am inceput sa radem cel mai tare de saracul chelner care a venit sa ne serveasca. Am tinut-o asa vreo 20 de min pana cand a venit sa ne ia comanda pentru felul 2. Momentul a fost sublim pentru ca noi eram concentrate sa ne imaginam cum poate arata un anume tip de mancare din meniu cand tinta misto-urilor noastre a inceput sa ne explice specificul felurilor asupra carora noi aveam nelamuriri...IN ROMANA. Rasete, fete rosii si multe balbaieli plus o spaga mai mare ca de obicei la sfarsitul consumatiei.
In rest, am invatat sa ne imbracam ca cepele pentru ca vremea de pe o strada londoneza nu e aceeasi cu cea de pe strada de vis-a-vis, am invatat ca atunci cand ne intrebau oamenii de unde suntem era mai usor sa spunem "Hagi" si gata, misterul era elucidat, am invatat sa ne uitam mai intai in dreapta atunci cand traversam si, nu in ultimul rand, am testat singure motivul pentru care etajul superior al Catedralei Saint Paul se numeste "galeria soaptelor", bineinteles in stil romanesc, tipand cat am putut de tare...Dar eram si noi mici...
Asta pentru ca am dat de un site http://www.vola.ro/ unde am citit despre ce concurs au avut; m-au facut sa imi aduc aminte de excursia mea din clasa a 9a si de ce m-am indragostit de LONDRA!
