Un prieten a scris mai bine decat pot sa redau eu in proza:
Monday, 4 June 2012
It's hard to believe
Un prieten a scris mai bine decat pot sa redau eu in proza:
Sunday, 15 April 2012
Above love
Te urci pe ea si, in momentul in care ii auzi primul sunet tors din adancul motorului, stii ca e acolo pentru tine. In cateva secunde simti cum inima iti accelereaza si parca este un dans in tandem intre inima ta si "inima" ei...cu cat fuge mai repede sub tine, cu atat mai repede se amplifica sentimentul de libertate. Ramai doar tu cu ea, cu puterea ei, drumul care se deschide in fata ochilor tai; dintr-o data se estompeaza grijile, problemele, uiti de lucruri complicate, de lucruri dureroase sau apasatoare. Simti ca te inalti si fluturii incep sa se agite in stomac cu o viteza ametitoare. Simti vantul cum te imbratiseaza, cum te impinge in spate si tot ce iti ramane sa faci este sa te tii. Iti aluneca mainile si totusi nu iti e frica, te prinzi mai bine si pastrezi momentul tau de libertate. Timpul se opreste si iti ofera posibilitatea de a te lasa cuprins de visul frumos... si ai vrea ca sentimentul sa dureze o eternitate, ca ea sa nu se opreasca, sa nu incetineasca.
Si, totusi, cu greu, reusesti si te desprinzi usor revenind la realitate. E ca un drog, stii cat tine efectul si stii ca o sa mai vrei iar si iar si iar si.... ea va fi mereu acolo, gata sa iti ofere dragostea nelimitata si neconditionata pe care o cauti.
Sunday, 27 November 2011
Please don't promise me forever
I want us to love each other one day at a time and string all those days together like the precious things they are instead of trying too hard and promising too much.
Please don’t expect me to always be good and kind and loving. There are times when I will be cold and thoughtless to understand. But it will only be because of the weather or the flu or one of my moods.. not because I love you less. Please remember that.
Please don’t think about all the things that could happen to us. Don’t think about other people coming inbetween us. Don’t think about outgrowing each other or growing out our love.
Please do think about all the good things that could happen to us. Think of growing closer to each other, finding new reasons of being together and think of loving. I will, too. I am right now.
Please don’t get mad at me if I forget your birthday or a special day we share and please remember that there is an “everydayness” about what we have that is beyond birthdays or anniversaries. That’s why, sometimes, I may not remember one special day because all our days are special to me.
Please don’t ever sign a letter “as ever.”
Please don’t be too easy on me or expect me to be too easy on you. Both of us have room to grow, and both of us have to grow if we want to hold each other’s love.
Please don’t give me too much of yourself or take too much of me. In our togetherness, we still need our private places.
Please listen to me when I’m talking to you.. and please, don’t think about someone else when I kiss you.
Please don’t start an argument or make me look foolish in front of other people.. but when we’re alone, don’t feel like you’re walking on eggs. Go ahead and say what you think. If I need telling off, tell me off. Then we can have our fight and make up and love again; just us.
Please remember to call me sometimes for no reason except you feel me thinking about you, needing your voice.
Please don’t ever lose that laugh of yours - it’s such a real laugh. And never change the way you brush my hair back from my eyes and smile when I’m trying to be very serious… or the little odd ways you have of saying things that make you “you”, one of a kind, the one I love.
Please let’s not use politeness and busyness and silence to avoid our problems and the places where we hurt. If something is wrong, let’s go after it and make it right.
It’s a good feeling to think of growing older with you, but, please, let’s not ever grow old. I want us to always hang on to the newness that we have right now. And let’s not be ashamed of our innocence of the child within us. Let’s never give up on our dreams.
Please don’t try to keep it from me when you’re feeling down. I’ll never be able to share your joy if you try to protect me from your sadness.
Please don’t ever say never and please, don’t promise me forever. All I ask is that you love me now.
And please know that I love you more today than I ever have before. I can’t promise you forever but I can promise you today with the hope and belief that there is a beautiful tomorrow in store for us.
Tuesday, 9 August 2011
Dor
Pentru ca nu i-am cerut absolut nimic si totusi a promis.
Pentru ca tot ce a promis a facut.
Pentru ca mi-e dor de clipele petrecute alaturi de el, chiar daca nu traiesc in trecut.
Mi-e dor de el si atat.
Mi-e dor pentru ca a ramas cel mai aproape de modelul Lui, pe care il am adanc gravat in minte si pe care stiu ca nu il voi intalni in realitate. Pentru ca odata ce am pus sablonul si am vazut ca nu e idealul pur si simplu fug, dispar...
Tuesday, 2 August 2011
Too you besk
23 iulie - ziua in care magia a incetat sa mai existe pentru mine, ziua in care mi-am dat seama ca in atatia ani m-am inselat. Poate nu exista.
Tot 23 iulie - ziua in care ne-am facut prieteni noi; ziua in care a inceput ceva, poate nu magie, poate nu minune dar... in 10 zile am facut mai multe decat altadata sau cu altcineva in 10 luni de zile. Sa stati sa va bateti cu perne, sa va gadilati, sa va uitati la tv si sa incerci sa ii traduci reclamele; sa jucati bowling, sa dansati toata noaptea, sa impartiti tigara, paharul de whiski; sa iti danseze tie si doar tie; sa iti zambeasca si sa iti faca dedicatii, dansand provocator pe bar, sa se dea jos de acolo si sa isi faca loc prin multime pana la tine, sa te ia in brate si sa iti spuna "te iubesc" dupa care sa te sarute pe frunte; sa ignore pe oricine altcineva din jurul vostru; sa iti sarute manile atunci cand se indeparteaza chiar si pentru cateva secunde de tine; sa se joace cu parul tau ore intregi; sa stea treaz pana la 5.30 dimineata ca sa iti spuna "hello baby, me likes you ssoooo mash! have nice day at work"; sa te stranga in brate atat de tare, incat ii "auzi" muschii incordandu-se; sa radeti impreuna de amici tai sau de prietenul lui, atunci cand intrec masura; sa adormiti imbratisati; sa se trezeasca si sa iti ceara scuze ca a amortit si ca se intoarce pe cealalta parte; sa va treziti dimineata brusc din cauza batailor in usa; sa mergeti impreuna la spital si sa asteptati 3 ore sa vedeti daca "fratele lui" e ok; sa descoperiti lucruri noi unul despre celalalt; el sa invete romana si tu sa inveti limba lui; sa radeti ca niste copii, uitandu-va unul in ochii celuilalt; sa mergeti cu taxiul la mcdrive la 10 dimineata si sa realizati ca amandoi beti Fanta; sa mergeti acasa si sa stati turceste, fata in fata, in varful patului, savurand sendvisurile abia cumparate; sa iti alunece din sendvis bucatele de varza sau firmituri de paine si el sa le culeaga tandru; sa iti faca loc langa el si sa te mangaie pe mana si par in timp ce tu stai cu capul pe pieptul lui si ii asculti bataile inimii; sa il privesti scriind in telefonul tau numele complet, adresa, telefonul de acasa, adresa de e-mail, cuvinte precum "mi-e dor de tine", "vreau sa te vad", "saruta-ma", "te iubesc, Ioana"; sa descoperiti ca va plac aceleasi melodii si ca iubiti amandoi culoarea albastra; sa mergeti sa schimbati bilete de avion; sa faceti bagaje; sa predati camere; sa iti dea sa mananci inghetata cu lingurita, in aeroport; sa stai cu el pana cand dispare dupa colt; sa te urci in taxi la intoarcerea de la aeroport si sa primesti de la el mesaj: "i love you, Ioana, swear, too you bask"; sa iti promita ca se intoarce intr-o luna cel tarziu; sa iti promita ca te suna a doua zi; sa iti promita ca veti vorbi pe mail, sms uri si la telefon si sa se tina de cuvant...
Friday, 15 July 2011
Cu timpul meu, cu timpul tau
Dupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenta subtila intre a sustine o mana si a inlantui un suflet si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva si ca a avea pe cineva alaturi nu e sinonim cu starea de siguranta, si asa, omul incepe sa invete... ca saruturile nu sunt contracte si cadourile nu sunt promisiuni, si asa omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si cu ochii larg deschisi, si invata sa-si construiasca toate drumurile bazate in “astazi” si “acum”, pentru ca terenul lui "maine" este prea nesigur pentru a face planuri ... si viitorul are mai mereu o multime de variante care se opresc, insa, la jumatate drumului.
Si dupa un timp, omul invata ca, daca e prea multa, pana si caldura cea datatoare de viata a soarelui arde si calcineaza. Astfel incat incepe sa-si planteze propria gradina si-si impodobeste propriul suflet, in loc sa mai astepte ca altcineva sa-i aduca flori. Si invata ca, intr-adevar, poate suporta. Ca intr-adevar are forta. Ca intr-adevar este valoros, si omul invata si invata ... si cu fiecare zi, invata.
Cu timpul, inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca iti ofera un viitor bun, inseamna ca, mai devreme sau mai tarziu, vei vrea sa te intorci la trecut.
Cu timpul, intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti.
Cu timpul, iti dai seama ca, daca esti alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea, in mod inexorabil, vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi.
Cu timpul, ajungi sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt numarati, si ca cel care nu lupta pentru ei, mai devreme sau mai tarziu, se va vedea inconjurat doar de false prietenii.
Cu timpul, inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie, pot continua tot restul vietii sa-i faca rau celui ranit.
Cu timpul, inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine, dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face.
Cu timpul, intelegi ca daca ai ranit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia lui nu va mai fi la aceeasi intensitate.
Cu timpul, iti dai seama ca, desi poti fi fericit cu prietenii tai, intr-o buna zi, vei plange dupa cei pe care i-ai lasat sa plece.
Cu timpul, iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata.
Cu timpul, iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau mai tarziu, va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate, ridicate la patrat.
Cu timpul, inveti ca, grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca, asta va determina ca, in final, ele un vor mai fi asa cum sperai.
Cu timpul, iti dai seama ca, in realitate, cel mai bine nu era “viitorul”, ci momentul pe care-l traiai exact atunci.
Cu timpul, vei vedea ca, desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur, iti vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine si acum s-au dus si nu mai sunt...
Cu timpul, vei invata ca, incercand sa ierti sau sa ceri iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa spui ca ai nevoie, sa spui ca vrei sa fii prieten, dinaintea unui mormant, nu mai are nici un sens.
Dar din pacate, se invata doar cu timpul...
Si totusi, cu timpul, iti pierzi din inocenta maturizandu-te; inveti ca unele greseli se fac o singura data si ca atunci cand ai parte de o a doua sansa, ar trebui sa profiti de ea, sa nu o irosesti...Cu timpul, iti doresti sa stii toate aceste lucruri de la inceput...
Tuesday, 12 July 2011
Asa esti tu ... defecta
EviLU: ce ti-am zis eu?
ME: nu stiu de ce ma simt asa
EviLU: ti-am zis ca tu esti indragostita de ideea si am sa te dezamagesc dar asa o sa fie mereu. nu o sa fie niciodata un el; o sa fie ok o perioada si dupa ai sa ii gasesti defecte
EviLU: perfectiunea pe care o vrei tu nu exista
ME: ideea e ca EL e altfel, adica nu are defecte sau nu avea....ti-am zis...nu pot sa inteleg ce s-0a intamplat
ME: duminica aia daca trebuia sa aleg o viata cu el as fi zis da, daca imi zice asta acum nu stiu ce sa fac
EviLU: in mintea ta tu ti l-ai imaginat perfect. nimeni cu e asa. trebuie sa accepti asta si sa inveti sa ii accepti pe oameni asa cum sunt si din punctul asta de vedere sa faci compromisuri
ME: ideea e ca inainte de sms urile alea i-as fi dat 100%. acum nu stiu daca pot... pur si simplu nu stiu. mi-e cu atat mai ciudat si mai greu cu cat stiu ca 5 ani de zile am asteptat momentul asta si acum...si acum ce fac cu el? de ce sunt asa?
EviLU: te superi? nu te-ai gandit 5 ani la el. daca nu apare la un moment dat nu plangeai din cauza asta, dar ptr ca a aparut ti-a adus aminte de EL ala pe care ti l-ai imaginat tu
EviLU: asa esti tu, esti defecta, dar asta nu e de rau
ME: aaaa nuuu...nu e de rau sa te gandesti la o noapte de acum 5 ani, la un frumos text pe care l-a compus el si mi l-a trimis, la melodia care ne aduce aminte unul de altul.... si in sfarsit sa fiu langa el...si sa nu mai pot...adica acum ma simt ca si cand as sta in pragul unei usi deschise, dar nu pot sa trec prin ea.
ME: duminica aia AS FI TRECUT INTR-O MILISECUNDA, acum ....acum....acum nu stiu
EvilU: repet: asa esti tu, dar tu ar trebui sa stii asta. din punctul asta de vedere esti foarte schimbatore, ai o idee constanta pe care ti-o adaptezi la situatie, dar tu vrei mereu acelasi lucru
ME: eu vreau iubire nelimitata si neconditionata si culmea e ca EL ar putea cred sa imi dea asta
ME: si totusi.,..mesajele alea: mi-au rupt sufletul si nu stiu cum sa il repar
EviLU: dar tu iti imaginezi in felul tau modalitatea de a iti da iubirea aia neconditionata
ME: nu stiu daca ai citit....dar ma simt exact ca in romanele lui camil petrescu...mai am un pic si imi despic capul sa scot de acolo ceea ce ma face o inadaptatat
EviLU: zi-mi de ce ai vrea tu sa te schimbi? de ce sa scoti ceva de la tine?
ME: pentru ca nu sunt facuta pentru lumea asta ...cel putin din punctul asta de vedere. eu traiesc mai mult prin simturi nu stiu sa iti explic.... si nu stiu ce sa fac acum. nu simt ca as putea sa fiu cu el 100% cum as fi fost incepand din duminica aia.... nu pot sa zic ca nu vreau deloc pt ca e EL
ME: intelegi? nu stiu ce sa faaaaaac. deci ce sa fac?? zi-mi tu si aia fac
EviLU: nu am ce sa iti zic
ME: nu pot sa inteleg cum poti as iti doresti pe cineva atat de mult si in acelasi timp sa vrei sa fugi cat mai departe de el
EviLU: la asta nu ti-as putea raspunde
ME: eu as fi in stare acum sa inventez o masina a timpului sa fac sa nu existe alea 4 zile... dar nu se poate si trebuie sa traiesc cu asta pt toata viata....aproape ca il urasc ca mi-a furat asta... daca doar mi-ar fi explicat altfel sau daca ar fi pus altfel problema... nu inteleg totusi ce m-a ranit ataaat de tare
EviLU: hai sa iti zic o chestie
ME: doare
EviLU: chiar daca nu o sa mai fiu NICIODATA cu ea, daca nu o sa o mai tin niciodata in brate si o sa ma doara toata viata, nu as renunta ptr nimic in lumea la perioada cand am fost cu ea, chiar daca ar fi sa treaca durerea. NICIODATA
ME: ei bine pe mine ma doare de atunci de la faza aia atat de tare, incat dimineata ma trezesc oftand... incat nu pot sa il vad, nu pot sa il sun, nu pot sa ii scriu....